Captivã

Într-o dimineaţă te-am văzut pe strada mea

păşeai paralel cu axa viselor, dar nu le atingeai

râdeai în umbra de naivitatea mea

murdărită pe tricou de stelele de aseară

priveai cu dispreţ spre cerul meu

şi îl deteriorai cu ochii tăi.

Parcă nimic n-a mai contat de când

cu o fantă de lumină măsurai liniştea,

captivă sferelor ce compuneau inima noastră

Iubit-o te-am visat aseară, la mine pe stradă

Mergeai liniştită pe visele mele

Şi acum...după atâta timp...

încă le descompui cu degetele tale

încă ...te mai văd venind

inutil plutind, abstract, în ceaţă

cutremurându-mi mintea

cu ochii tăi, cu paşii tăi, cu viaţa ta.

Poezie compusa de Alexandra si de mine.